Editura Evenimentul si Capital
Versiune Web
SECTIUNI
luni, 27 februarie 2017

SECRETUL MURDAR dintr-un aliment LA MARE CĂUTARE în România. PERICOLE IMENSE în galantare

Autor:

APC România a realizat un nou studiu, de data aceasta legat de salata de icre care se găsește în galantarele supermarketurilor. Partea proastă e că, din cele 51 de sortimente de salată de icre analizate, jumătate au cel mult 11% icre în compoziție, în rest e jale: sunt mai mult ulei (unele conțin și 70% ulei), apoi 80% sunt îmbibate în conservanți, 69% conțin acid citric, 52% sunt făcute cu agenți de îngroșare, ca să arate ca cele făcute acasă, iar 32% sunt colorate carmin ca să pară roșiatice, ca icrele naturale. Mai mult de jumătate dintre sortimente au, fiecare, între 5 și 7 aditivi alimentari! Avem și un top al celor mai BUNE produse!

Studiul privind calitatea salatelor de icre face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!”. De data aceasta, reprezentanții Asociației Pro Consumatori (APC) România a achiziționat, în prima decadă a lunii februarie, 51 de sortimente de salate de icre fabricate de către următorii producători: Negro 2000, Doripesco, Ocean Fish, Pescado Grup (Salmaris și Bonito), Peștisorul de Aur, Delta Fish Distribution 2003, Mega Image (Gusturi Românești, 365), Auchan, Carrefour și Cora.

Ingredientele regăsite în compoziția salatelor de icre analizate sunt următoarele: ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapiță, apă, apă minerală naturală carbogazificată, amidon de porumb, amidon din cartofi, pesmet, suc concentrat de lămâie, zeamă de lămâie, zahăr, lactoză, proteină din lapte, dextroză, sirop de glucoză, sare, sare gemă mărunțită, sare iodată, icre somon, icre de știucă sărate, icre cod sărate și afumate, icre hering sărate, icre crap sărate, icre păstrăv Fiord, icre tarama sărate, lapți sărați, ceapă, ceapă pudră, praf de usturoi, somon sărat și afumat, file macrou afumat, macrou afumat bucăți, file crap afumat, file caras sărat, ton.

Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC au formulat următoarele concluzii:

- La 49% dintre sortimentele analizate conținutul de icre variază între 6% și 11%.

- La numai 25% dintre sortimentele analizate se menționează conținutul de ulei, acesta variază între 50% și 72,9%.

- 55% dintre sortimentele analizate conțin icre tarama. Icrele tarama sunt icre de calitate inferioară, care provin de la mai multe specii de pești (cod, capelin, hering, novac, sanger etc), acestea se amestecă, se presează, se sărează și se păstrează în butoaie.

- Conținutul de ceapă variază între 0,4% și 6%.

- Conținutul de file crap afumat variază între 1% și 1,5%.

- Conținutul de macrou afumat variază între 2,1% și 5%.

- Conținutul de somon afumat variază între 5% și 15%.

- 4% din produsele analizate conţin sare iodată. „Aceste produse aparțin SC Delta Fish Distribution 2003. Acest producător folosește pe etichetă mențiuni înșelătoare, cum ar fi: „Produs 100% natural. Fără aditivi alimentari”. Din păcate, producătorul acestor produse nu s-a informat în legătură cu modificările legislative aferente folosirii sării iodate. De la 1 mai 2004 a intrat în vigoare modificarea HG nr. 568/2002 în privința eliminării obligativității folosirii sării iodate din hrana animalelor şi din industria alimentară, cu o singură excepție, și anume folosirea acesteia numai la fabricarea pâinii. O nouă modificare a acestui act normativ în privința folosirii sării iodate s-a realizat în anul 2006, când a devenit obligatorie și la fabricarea produselor de panificație. În prezent, mulți producători din industria alimentară folosesc sarea iodată și în alte ramuri ale industriei, cu toate că acest lucru nu mai este obligatoriu decât pentru industria pâinii și a produselor de panificație, fapt ce poate genera probleme de sănătate consumatorilor. În sarea iodată pe lângă iod se mai adaugă şi ferocianură de potasiu - E536 – un agent antiaglomerant. La peste 100 grade Celsius ferocianura de potasiu se descompune în cianură de potasiu și clorură de fier, fapt ce provoacă reducerea transportului de oxigen către sânge, dificultăți în respirație, dureri de cap și amețeli” , atrage atenția studiul APC România.

În cele 51 de produse analizate s-au identificat următoarele categorii de aditivi alimentari, după cum urmează: gumă guar, gumă xantan, acid citric, benzoat de sodiu, acid ascorbic, sorbat de potasiu, acetat de sodiu, carmin, extract de paprika și arome.

În ceea ce privește prezenţa aditivilor de mai sus în produsele analizate, situația se prezintă astfel:

- 80% din produsele analizate conțin conservanți.

- 54% din produsele analizate conţin, în acelaşi timp, benzoat de sodiu şi acid ascorbic. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD).

- 52% din produsele analizate conţin între 5 şi 7 aditivi alimentari.

- 52% din sortimentele analizate conțin agenți de îngroșare.

- 69% din sortimentele analizate conțin acid citric.

- 32% din sortimentele analizate conțin carmin.

- 10% din sortimentele analizate conțin extract de paprika.

- Arome – sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

 

E120 – Carminul este un colorant roşu strălucitor produs din insecte, coșenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi  zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.

E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.

E262 – acetatul de sodiu se folosește ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic, un acid natural, prezent în multe fructe.

E300 – Acidul ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea calculilor la rinichi.

E330 – Acidul citric este un agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor.  Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

 

E412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.

E415 – guma de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.

3.   Analiza informațiilor nutriționale.

- Numai 82% dintre produsele analizate prezintă o declarație nutrițională, iar  la 18% dintre acestea informațiile nutriționale nu există.

- Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 500 kcal și 691,51 kcal.

- Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 53,7 grame și 74,19 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 5,63 grame și 9,6 grame.

Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.

- Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 2 grame și 6,60 grame.

- Cantitatea de sare per 100 grame produs variază între 1,17grame și 2,50 grame.

 

Top 4 mărci de salate cu icre de crap și ceapă, în funcție de numărul de aditivi alimentari:

- Carrefour cu 7 aditivi alimentari

- Bonito, 365 (Mega Image), Cora cu 6 aditivi alimentari.

- Salmaris, Gran Mare și Negro 2000 cu 5 aditivi alimentari

- Doripesco, salată de icre de crap cu ceapă cu 3 aditivi alimentari

Top 4 salate de icre fără aditivi alimentari

- Salată de icre de crap (SC Doripesco SRL), conține 27% icre de crap.

- Salată cu icre de știucă și ceapă (Gusturi românești - Mega Image), conține 15% icre de știucă și 14% icre tarama sărate.

- Salată cu icre de crap și ceapă (Gusturi românești - Mega Image), conține 12,5% icre de crap, 12% icre tarama sărate și 0,5 ceapă.

- Salată cu icre crap (Gusturi românești - Mega Image), conține 12,5% icre de crap sărate și 12% icre de tarama sărate.

Salata de icre realizată în sistem industrial este un produs cu un conținut scăzut de icre de calitate superioară, cu o încărcătură chimică mare, constituită din conservanți, agenți de îngroșare, coloranți și acidifianți. Din păcate, multe produse au denumiri care induc în eroare consumatorul, îi creează acestuia impresia că produsul respectiv conține icre de calitate superioară, dar de fapt în compoziția acestora există și icre de calitate inferioară în cantități semnificative, sub denumirea generică de icre tarama, care nu sunt altceva decât icre cu valoare nutriționala scăzută ale unor specii de pești.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

„Salata de icre nu este nici pe departe o mâncare ușoară. Sigur că ele conțin o cantitate mare de acizi grași polinesaturați, care, se știe, protejează împotriva diabetului, obezității, bolilor vasculare și dislipidemiilor. Cu toate acestea, cantitatea mare de grăsimi din icre nu este potrivită pentru persoane cu exces ponderal. Pe lângă aceasta, modul de preparare presupune amestecul cu o cantitate mare de ulei vegetal. Astfel, salata de icre, în special cea cumpărata de la supermarket este foarte bogată în grăsimi vegetale și polinesaturate. Excesul de grăsimi vegetale este la fel de nepotrivit ca și excesul de grăsimi animale. Totodată, salata de icre "de cumpărat" conține și câteva E-uri, cum ar fi E 200 - acid sorbic, care prelungește perioada de utilizare a produsului și E 211 - benzoat de sodiu, bacteriostatic și fungistatic care îmbunătățește gustul. Benzenul este cancerigen în cantități mari și consumat în mod constant. Este greu să evaluăm cantitatea de "E-uri" pe care le consumăm din alimentele cumpărate, aproape toate evident conservate. Dacă vreți să consumați icre, consumați în mici cantități, preparate în casă cu o mică cantitate de ulei sau chiar fără ulei. Totodată, icrele sunt o masă consistentă și bogat calorică, așa ca limitați-vă la 1-2 felii de pâine prăjită cu icre și consumați-le în prima parte a zilei”, explică Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică.

„Icrele (ovulele nefecundate ale peștilor ovipari) prezintă mare valoare comercială; după recoltare se spală, se sărează, se scurg de excesul de sare și se ambalează; de mai multă vreme, se practică pasteurizarea icrelor (la 65 grade Celsius, minimum trei ore), pentru prelungirea duratei de păstrare. Se disting: icre de calitate superioară (icre de sturioni - „icre negre“ sau „caviar“ și icre roșii sau „de Manciuria“- în general de la somon) și icre comune (în ordine valorică descrescătoare: știucă, crap, caras, hering, macrou, cod etc.). Icrele comune care se păstrează neseparate de ovar, sărate, se numesc icre tarama. Icrele negre și cele roșii se consumă ca atare; celelalte se prepară mai ales ca salată de icre, prin frecare cu ulei și zeamă de lămâie. Pe scară mult mai mică se produc și se conservă lapții (materie seminală secretată de glandele sexuale masculine ale peștilor masculi).”Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

Spune-ti parerea

LA ZI

Șeful uneia dintre cele mai puternice firme din IT-ul românesc tocmai și a anunțat demisia. EXCLUSIV Ce le-a transmis salariaților

vineri, 28 aprilie 2017

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.