Editura Evenimentul si Capital
Versiune Web
SECTIUNI
marţi, 17 mai 2016

De ce MURIM cu zile ÎN SPITALE. VOM avea în scurt timp BACTERII MUTANT imune la orice fel de TRATAMENT. Consecințe grave ale isteriei provocate de „Scandalul dezinfectanți"

Autor:

1. Unii manageri au decis să sisteze orice intervenție chirurgicală 2. Mulți chirurgi au decis să nu mai opereze decât urgențe 3. Pe secții a apărut refuzul transferurilor din alte spitale

De la izbucnirea scandalului au trecut, deja, aproape trei săptămâni. Autoritățile nu au fost capabile nici până acum să asigure funcționarea normală a spitalelor.

Așa cum arătam în ziarul nostru de ieri, în urma „Scandalului Dezinfectanților” ar fi trist să rămânem doar cu inutilele isterii pe care românul, fire latină, le gustă din plin. Cum am mai spus, riscăm altfel ca din acest scandal să ne alegem cu două consecințe extrem de păguboase, o gravă și absolut nemeritată anatemă asupra sistemului medical românesc și ratarea unei enorme șanse ca în sistemul de sănătate să se identifice carențele și, astfel, să avem șansa eliminării lor, în folosul nostru, al tuturor, atât al bolnavilor, cât și al celor care lucrează în sistem.

Continuăm astăzi publicarea analizei asupra sistemului spitalicesc din România, demers care își propune să contribuie la lămurirea realelor probleme, dincolo de emoții și interese.

După cum am explicat și ieri, repetăm astăzi, pentru realizarea acestui demers jurnalistic ne-am adresat unor medici, specialişti în domenii medicale confruntate în cel mai înalt grad cu infecțiile, cu rugămintea de a explica cititorilor noştri, clar și pe înțeles, tot ceea ce ei știu și cred despre acest scandal și, mai ales, care este părerea lor despre ceea ce trebuie făcut pentru ca urmările valului de isterie să fie benefice.

Au acceptat și au dat curs cererii noastre solicitându- ne, însă, să rămână în anonimat. Nu, nu de frică, nu din lașitate, ci pentru că, citez din spusele unuia dintre ei: „s-au evidențiat destui dintre colegii noștri pe seama a fel de fel de nenorociri, pe seama a fel de fel de scandaluri, n-o să facem și noi același lucru, nu este important să ni se consemneze numele, ci să arătăm fără vreun interes ceea ce noi, neîntrebații, credem”.

În scurt timp vom avea bacterii invincibile

Protocoalele de antibioterapie care nu respectă ghidurile internaționale și care nu respectă contextul epidemiologic regional actual sunt sursa selectării unor bacterii care prezintă o rezistenţă crescută la antibioticele uzuale și care au început să devină rezistente și la antibioticele de rezervă, antibiotice scumpe și care ar trebui păstrate pentru cazuri selectate.

S-a tot vorbit despre asta în ziare, dar nimeni nu a luat măsuri, antibioterapia în spitale se face în continuare după ureche, fără cunoașterea contextului epidemiologic regional și a profilului de rezistență al germenilor la antibioticele care se dau în mod uzual.

Ne întrebăm cine a verificat și, mai ales, când au fost verificate protocoalele de antibioterapie din spitale ultima dată? De ce este amânat programul de control al terapiei antibiotice, propus de Ministerul Sănătății în 2015 pentru 2017?

Antibioticele sunt și vor fi date în funcție de orice, mai ales, în viitorul apropiat, în funcție de criteriile păguboase ale medicinei defensive, nu în funcție de protocoale sau de contextul epidemiologic. Acestea vor naște monștri de bacterii multirezistente. În contextul practicării medicinii defensive vor fi folosite în mod abuziv, dacă scandalurile cu iz de bârfă vor fi primordiale, și nu controalele coerente și de calitate, bazate pe raportări reale și pe dovezi concrete.

Peste foarte puțin timp, nu vom mai avea antibiotice la care să răspundă bacteriile implicate în nosocomialitate și, în plus, nu vom mai avea nici medicii care să trateze pacienții care aleg să rămână să se trateze în țară.

Sistemul va deveni de nesusținut

Subfinanțarea sistemului este o chestiune de notorietate. Este lesne de imaginat cum va arăta și funcționa sistemul, când toți cei care-și permit să se trateze în străinătate nu vor mai plăti asigurările de sănătate. Deja se câștigă procese de către avocații celor care nu mai doresc să plătească asigurările de sănătate, pentru că se tratează în spitale din UE. Este limpede că sistemul nu va mai putea fi susținut doar din cotele de asigurări de sănătate plătite doar de cei cu salariul minim pe economie.

În contextul nosoco mialității se pune serios problema existenței în spitale a sistemelor automate de monitorizare continuă a hemoculturilor, care să permită detecția precoce și identificarea cât mai bună a agenților patogeni. Extrem de puține spitale au investit în medii de cultură speciale pentru acești agenți infecțioși și, la fel, foarte puține, în medii de cultură cu rășini, pentru inactivarea agenţilor antimicrobieni. În contextul utilizării antibioterapiei empirice la mulţi dintre pacienţi, aceste medii sunt necesare pentru izolarea agentului infecțios implicat. Câte dintre spitale folosesc subcultivarea oarbă a mediului de cultură pentru izolarea acelor germeni implicați în nosocomialitate fără semne vizibile de creștere pe mediile de cultură obișnuite?

În acest context, declarațiile chiar ale unor doctori apar ca halucinante. Potrivit acestora „cefalosporinele generice nu sunt eficiente, au efect similar cu placebo”. Pozițiile de acest fel pot fi lesne suspectate că vizează de fapt doar susținerea intereselor firmelor farma mari, care și-au pierdut brevetele, de a reintra pe piață cu produsele lor, unele dintre ele cu prețuri de 4.000 de ori mai mari. Este greu de înțeles ce poate avea în spate un medic care face sigur pe el astfel de afirmaţii, câte raportări la ANM sau câte studii făcute.

Peste tot în lume, genericele sunt susținute

Pe de altă parte, avem cele mai ieftine preţuri la medicamente dar, paradoxal, nu mai avem medicamente, fără ca multă lume să înţeleagă motivele. Ar fi foarte util ca media să înțeleagă fenomenul prin care distribuitorii exportă toate produsele care intră în țară. Aceste produse, în loc să ajungă la pacienții români, se reîntorc în UE, la prețul de vânzare din UE. Distribuitorul câștigă, astfel, diferența dintre prețul din România și prețul din UE. Până astăzi, nimeni nu a fost interesat de acest subiect. Există pe facebook numeroase postări ale unor medici, în care se vorbește despre exporturile paralele, în urma cărora, pacienții români rămân fără medicamente. Este vorba despre un genocid, dar unul controlat. Din această cauză nici nu se vorbește despre el.

În Franța de exemplu, folosirea medicamentelor generice este încurajată în toate situațiile. Se merge de la prime pe care pe le primesc medicii generaliști care le prescriu, până la obligativitatea folosirii DCI (denumirii comune internaționale) la examene, de către studenți.

La noi, companiile farma mari sunt mult prea implicate în acest context – vorbim despre o mare piață de desfacere a unor antibiotice extrem de scumpe, de ultimă generație, iar România nu are încă mecanismele de control necesare stăpânirii fenomenului.

Până la urmă, de la salarii pleacă totul

Nu există epidemiologi și infecționiști în spitale! Epidemiologii și infecționiștii sunt cei care verifică flora specifică a unui spital. Ei trebuie să analizeze contextul epidemiologic regional și tot ei sunt cei care trebuie să analizeze sensibilitatea la antibiotice a florei cu impact în nosocomialitate. Spitalele au asemenea posturi scoase la concurs, dar pe ele nu se înscrie nimeni, deoarece salariul unui astfel de medic este undeva sub 2.500 ron și nici nu există posibilitatea unor câștiguri suplimentare din efectuarea de gărzi, pentru că aceste specialități au ce gărzi să facă. Pentru că a venit vorba, salariile inspectorilor DSP sunt situate undeva în jurul sumei de 1.700 lei pe lună. Este greu de imaginat că un asemenea salariu poate motiva și ține departe de ispite pe cineva. Soluțiile în sistem țin, fără discuții, și de nivelul salarizării. Dacă pentru judecători, procurori și cei din aparatul represiv s-au putut găsi soluții, este foarte greu de înțeles și de acceptat motivele pentru care pentru sistemul de sănătate nu s-au găsit. Dacă s-ar dori soluții în sistem, ar trebui acoperite aceste salarii, și nu din bugetelele spitalelor pentru dezinfectanți, medicamente sau renovări de secții, pentru că s-ar ajunge de unde s-a plecat.

Așa cum multe voci lucide o spun, domeniul sănătății ar trebui să aibă 6% din PIB, dar acest lucru nu se întâmplă. Ar fi util, poate, să ne uităm și unde merg în schimb, ca unși, fără opreliști, banii din PIB. Spre exemplu, la ANRP. Ce se întîmplă mai departe cu banii ajunși acolo știe deja toată lumea.

Nivelul precar al salarizării în domeniu a creat un marasm. Medicii români își compară salariile cu cele ale medicilor din UE, ceea ce este firesc. Știind că nu sunt cu nimic mai prejos din punct de vedere profesional – ăsta și este motivul pentru care au acces la posturi din spitalele UE – decizia de a se muta acolo este ca și luată, pentru că în țară sunt mai prejos decât multe categorii mult mai puțin prețioase din punct de vedere al utilității sociale.

Pentru că tot a venit vorba de bugete, să nu uitam nici că doar 41% din bugetul CNAS este alocat spitalelor, 38% medicamentelor, 8% antibioticelor și doar 0,3 % alocat dezinfectanţilor.

Personal mediu, din ce în ce mai puțin și mai prost pregătit

Problema circuitelor care trebuie să existe în spitale este și ea una vitală, de o importanță extraordinară. Ne referim aici la circuitele pentru pacienți, aparținători, hrană, personal medical, echipamente și deșeuri medicale. Nu sunt verificate la modul efectiv de nimeni, nu există prevederi în acest sens, prin care să se stabilească reguli stricte, în măsură să elimine pericolele majore care derivă din aceste circuite. Nu există, de asemenea, proceduri de verificare a lor, precum și de control a regulilor care le guvernează.

Personalul mediu este din ce în ce mai puţin și mai prost pregătit. Pe o mulţime de posturi de asistente, infirmiere și brancardieri, scoase la concurs, nu se înscrie nimeni. Dintre puținii care se înscriu, unii nici nu ştiu să scrie și să citească corect. Şi aici ar trebui discutat despre normarea care există în spitalele din UE, legat de numărul de infirmiere sau asistentele per pacient şi aici ar trebui ținut cont de comparația între salariile din UE și cele de la noi. Ca și în cazul medicilor, criza de asistente medicale din sistem este generată de același fenomen, cel al exodului către spitalele din Vest. Ca și în cazul medicilor, cele mai bune asistente pleacă din țară.

Lipsa de educație, factor agravant

Revenind, personalul mediu și uneori chiar și medicii nu respectă măsurile de igienă. Din nenorocire, nu suntem un popor educat în acest sens. Mai mult, se fură mănuși, se fură dezinfectanți din spital, se fură seringi, ace și se duc în privat sau acasă, totul se refoloseşte în scop personal. Există o lipsă totală de responsabilitate a personalului mediu, dar șefii de secții sunt legați de mâini și de picioare, pentru că nu au de unde alege, există posturi pe care nu se înscrie nimeni. Dacă medicii au mai intrat în contact cu informații legate de normele de igienă dintr-un spital, personalul mediu s-a selectat din rândul celor care nu au avut altceva de ales și s-au văzut nevoiți să se facă asistenți, infirmiere sau brancardieri. Există la tot pasul, în spitale, personal mediu care nu respectă normele minime de igiena, asistente și infirmiere care trec de la un pacient la altul, fără ca măcar să folosească elementara măsură de igienă, apa și săpunul.

În lipsa unor soluții temeinice, criza Sănătății va lua proporții iremediabile

Consecinţele isteriei provocate de „Scandalul dezinfectanților” încep să se vadă. Ele vor avea două componente, nu sunt greu de prevăzut, una pe termen scurt, alta pe termen lung. Să le trecem, pe scurt, în revistă! 

Consecinţe pe termen scurt, sesizate deja, din media:

● Unii manageri închid spitalele, în sensul în care au decis să sisteze orice intervenție chirurgicală;

● Unii chirurgi au decis să nu mai opereze decât urgențele;

● Pe secții a apărut refuzul de a se mai prelua transferuri, de frica infecțiilor nosocomiale din spitalul care solicită transferul;

● Chirurgii se plâng din cauza alergiilor provocate de dezinfectanți, și de faptul că autoritățile nu au fost capabile nici până acum să asigure funcționarea normală a spitalelor.

Consecințe pe termen lung:

Pacienții vor solicita formulare E (S), de tratament în spitale din UE, pentru afecțiuni la care există tratament corespunzător în România . Astfel, se vor pierde și mai mulţi bani din acest sistem, decontând spitalelor din străinătate bani pentru afecțiuni care se pot trata și în Romania;

● Pacienţii vor solicita antibioterapie empirică, doar pentru că au pașit în spital;

● Medicii vor ajunge să trateze empiric chiar și o apendicită banală, cu antibiotice de rezervă, scumpe, cu spectru larg, de frica proceselor care ar putea decurge în urma unui eventual sepsis;

● Medicina defensivă, despre care s-a discutat săptămâna trecută în EvZ și care este un real risc, mai ales că este profund implementată la ora actuală, în țări mult mai civilizate decât a noastră.

Întrebarea este dacă există soluții. Credem că, dacă vom reuși să nu ne lăsăm influențați de circul mediatic și ne vom concentra asupra a ceea ce avem real de făcut, vom reuși. Ar trebui început cu:

Analiza minuțioasă a tuturor raportărilor făcute până în prezent la MS, DSP-uri, ANM etc. și făcută o raportare statistică reală, la care să aibă acces toată populația;

Analiza spitalelor și a măsurilor luate până în prezent în prevenția infecțiilor nosocomiale, iar acolo unde nu s-au luat, aflate motivele pentru care nu s-a putut face acest lucru;

Analiza deceselor pe cod DRG de infecție din spitale pe ultimii 10 ani și analizate loturile de pacienți comparativ, înainte și după Hexi, sau în spitalele unde s-a folosit Hexi, comparativ cu cele în care acest dezinfectant nu s-a folosit.

Spune-ti parerea

LA ZI

ANUNŢ de ultimă oră de la KAUFLAND: Se întâmplă în TOATE MAGAZINELE!

luni, 27 martie 2017

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.